Mat.28,20: Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.”

Ne găsim din nou în punctul când putem privi, din ultima zi a anului, cele 365 de zile care au trecut. Am trăit cu toții acelaș interval de timp, dar cu experiențe diferite, unele de care ne amintim cu plăcere, altele care ne-au întristat și ne-au stors lacrimi. Poate că ne întrebăm care au fost cele mai  folositoare?

Un naufragiat s-a salvat pe o insulă pustie. Oridecâte ori era la pescuit, vânat sau cules de fructe, încerca să transmită semnale către vapoarele care treceau la mare distanță. Într-o zi se întoarce Robinson la coliba unde dormea și o găsește arsă până în temelii. Nu acoperise destul de atent focul pentru gătit. Supărat, s-a dus pe malul mării să se certe cu Dumnezeu. Obosit adoarme pe plajă. Dimineața Robinson vede un vapor care ancorase foarte aproape de insulă. Un grup de salvatori se apropie de el și îi spun că au văzut ieri un fum gros și au venit ca să îl salveze.

Uneori ne certăm cu Dumnezeu. Ne rugăm și credem că dacă suntem bine motivați, rugăciunea ar trebui ascultată. Alteori avem întrebări: de ce mi se întâmplă cutare și cutare lucru? Sau care este drumul pe care trebuie să merg? Constatăm că Dumnezeu nu este magazinul care îndeplinește visuri – ajunge să ne exprimăm dorințele și ele vor fi îndeplinite. Fiecare experiență trăită trebuie analizată și așteptat în tăcere, să înțelegem semnificația ei. David ne recomandă:   Taci înaintea Domnului și nădăjduiește în El! (Psalm 37,7)

Această încredere în Dumnezeu o pot avea doar dacă cred, din toată inima, că am în Persoana lui Isus un ajutor care nu mă părăsește niciodată în nevoie. Cred că fiecare dintre noi a acumulat, în acest an, suficiente experiențe în umblarea cu Dumnezeu, pentru ca să Îi acorde aceiași încredere și în anul care începe. Să urmăm îndemnul apostolului Pavel: Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului ca să căpătăm îndurare și să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie. (Evr.4,16) Pentru ca să trăim în îndurarea și în harul divin, e nevoie să învățăm să lăsăm totul în mâinile Sale și să renunțăm la eforturile personale care creează impresia că am avea totul sub control. Hudson Taylor scria următorul gând: „Nu știm ce va aduce viitorul, dar cunoaștem pe Cel care este acelaș ieri, azi și în veci.” Vă invit în noul an, să nu ne mai concentrăm asupra evenimentelor, ci asupra Celui care ține în mâinile Sale destinul lumii noastre. Poate că am nevoie de o schimbare de paradigmă sau poate că e nevoie să dau o altă orientare gândirii mele. Voi recunoaște drumul pe care mă conduce Dumnezeu, doar dacă urmez pe Cel ce este Calea;  voi descoperi o lumină chiar în întuneric, doar dacă mă încred în Cel ce este Lumina lumii. Important nu este să înțeleg întotdeauna evenimentele, ci important este să mă încred în Cel care stăpânește istoria și să nu uit că nu sunt singur. El a promis să fie cu noi până la sfârșitul veacului.

Categories: Uncategorized